Legislație
pagina anterioară english version
prezentare
legislatie
proceduri
formulare
stiri
informatii utile
adrese utile
informatii de contact
 
 
 

LEGE nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispoziții generale

SECȚIUNEA 1: Principii

Art. 1
Scopul prezentei legi este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigură acest tip de informații. Protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de protecție a informațiilor.
Art. 2
(1) Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege.
(2) Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Art. 3
Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații.
Art. 4
Principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate sunt:
a) protejarea informațiilor clasificate împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conținutului acestora, precum și împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate.
Art. 5
Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) să prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate;
b) să identifice împrejurările, precum și persoanele care, prin acțiunile lor, pot pune în pericol securitatea informațiilor clasificate;
c) să garanteze că informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit legii, să le cunoască;
d) să asigure protecția fizică a informațiilor, precum și a personalului necesar protecției informațiilor clasificate.
Art. 6
(1) Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate sunt obligatorii și se stabilesc de către Serviciul Român de Informații numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate.
(2) Standardele la care se referă alin. (1) vor fi în concordanță cu interesul național, precum și cu criteriile și recomandările NATO.
(3) În cazul unui conflict între normele interne privind protecția informațiilor clasificate și normele NATO, în această materie vor avea prioritate normele NATO.
Art. 7
(1) Persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații.
(2) Pentru candidații la funcții publice ce implică lucrul cu asemenea informații, precum și competența de a autoriza accesul la astfel de informații, verificarea este anterioară numirii în acele funcții și se solicită obligatoriu de autoritatea de învestire.
(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorității Naționale de Securitate, care gestionează informații NATO, potrivit echivalențelor nivelurilor de secretizare prevăzute prin prezenta lege.
Art. 8
Personalul anume desemnat pentru realizarea protecției informațiilor clasificate se include într-un sistem permanent de pregătire și perfecționare, la intervale regulate, potrivit standardelor naționale de protecție.
Art. 9
Protecția informațiilor clasificate vizează:
a) protecția juridică;
b) protecția prin măsuri procedurale;
c) protecția fizică;
d) protecția personalului care are acces la informațiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora;
e) protecția surselor generatoare de informații.
Art. 10
(1) Instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate personalului, sub semnătură.
(2) Fiecare autorizație se reverifică ori de câte ori este necesar să se garanteze că este conformă standardelor aplicabile funcției pe care respectivele persoane o ocupă.
(3) Reverificarea autorizației este obligatorie și constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii că menținerea acesteia nu mai este compatibilă cu interesele de securitate.
Art. 11
Accesul în clădirile și infrastructurile informatice în care se desfășoară activități cu informații clasificate ori sunt păstrate sau stocate informații cu acest caracter este permis numai în cazuri autorizate.
Art. 12
Standardele de protecție a informațiilor clasificate, încredințate persoanelor ori organizațiilor din afara structurilor guvernamentale, vor fi necondiționat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri.
Art. 13
Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate este obligatorie.
Art. 14
Consiliul Suprem de Apărare a Țării asigură coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate.

SECȚIUNEA a 2-a: Definiții

Art. 15
În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) informații - orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulație;
b) informații clasificate - informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de serviciu;
d) informații secrete de stat - informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării;
e) informații secrete de serviciu - informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informațiilor clasificate din clasa secrete de stat și sunt:
- strict secret de importanță deosebită - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepțională securității naționale;
- strict secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securității naționale;
- secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securității naționale;
g) protecție juridică - ansamblul normelor constituționale și al celorlalte dispoziții legale în vigoare, care reglementează protejarea informațiilor clasificate;
h) protecție prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitenții și deținătorii de informații clasificate stabilesc măsurile interne de lucru și de ordine interioară destinate realizării protecției informațiilor;
i) protecție fizică - ansamblul activităților de pază, securitate și apărare, prin măsuri și dispozitive de control fizic și prin mijloace tehnice, a informațiilor clasificate;
j) protecția personalului - ansamblul verificărilor și măsurilor destinate persoanelor cu atribuții de serviciu în legătură cu informațiile clasificate, spre a preveni și înlătura riscurile de securitate pentru protecția informațiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atestă verificarea și acreditarea persoanei de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate.

CAPITOLUL II: Informații secrete de stat


Art. 16
Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia acestora.
Art. 17
În categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se referă la:
a) sistemul de apărare a țării și elementele de bază ale acestuia, operațiile militare, tehnologiile de fabricație, caracteristicile armamentului și tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului național de apărare;
b) planurile, precum și dispozitivele militare, efectivele și misiunile forțelor angajate;
c) cifrul de stat și alte elemente criptologice stabilite de autoritățile publice competente, precum și activitățile în legătură cu realizarea și folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecție și apărare a obiectivelor, sectoarelor și la rețelele de calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele și programele referitoare la sistemele de comunicații și la rețelele de calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru apărarea țării și siguranța națională;
g) mijloacele, metodele, tehnica și echipamentul de lucru, precum și sursele de informații specifice, folosite de autoritățile publice care desfășoară activitate de informații;
h) hărțile, planurile topografice, termogramele și înregistrările aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conținut sau obiective clasificate secrete de stat;
i) studiile, prospecțiunile geologice și determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naționale de metale și minereuri rare, prețioase, disperse și radioactive, precum și datele și informațiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competența Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele și planurile de alimentare cu energie electrică, energie termică, apă și alți agenți necesari funcționării obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile care au legătură cu siguranța națională ori cu apărarea națională sau prezintă importanță deosebită pentru interesele economice și tehnico-științifice ale României;
l) cercetările științifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afara celor fundamentale, precum și programele pentru protecția și securitatea materialelor și a instalațiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor și baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naționale a României și elementele de siguranță ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicității, precum și imprimarea și tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur și a obligațiunilor de stat;
n) relațiile și activitățile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicității, precum și informațiile altor state sau organizații internaționale, față de care, prin tratate ori înțelegeri internaționale, statul român și-a asumat obligația de protecție.
Art. 18
(1) Informațiile secrete de stat se clasifică pe niveluri de secretizare, în funcție de importanța valorilor protejate.
(2) Nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanță deosebită;
b) strict secret;
c) secret.
Art. 19
Sunt împuterniciți să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informațiilor cu prilejul elaborării lor: a) pentru informațiile strict secrete de importanță deosebită:
1. Președintele României;
2. președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților;
3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
4. primul-ministru;
5. membrii Guvernului și secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Băncii Naționale a României;
7. directorii serviciilor naționale de informații;
8. directorul Serviciului de Protecție și Pază;
9. directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale;
10. secretarul general al Senatului și secretarul general al Camerei Deputaților;
11. președintele Institutului Național de Statistică;
12. directorul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;
13. alte autorități împuternicite de Președintele României sau de primul-ministru;
b) pentru informațiile strict secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a), precum și funcționarii cu rang de secretar de stat, potrivit competențelor materiale ale acestora;
c) pentru informațiile secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a) și b), precum și funcționarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competențelor materiale ale acestora.
Art. 20
Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectivă, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.
Art. 21
(1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
(2) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat organizează evidența listelor și a informațiilor din această categorie și a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat, a registrelor de autorizări menționate la art. 10.
Art. 22
(1) Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate.
(2) Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat se comunică Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și, după caz, celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecție.
Art. 23
(1) Instituțiile deținătoare de informații secrete de stat poartă răspunderea elaborării și aplicării măsurilor procedurale de protecție fizică și protecție a personalului care are acces la informațiile din această categorie.
(2) Măsurile menționate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate.
Art. 24
(1) Documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe fiecare pagină nivelul de secretizare, precum și mențiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate.
(2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare și marcare, inscripționările și mențiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcție de nivelurile de secretizare, cerințele de evidență a numerelor de exemplare și a destinatarilor, termenele și regimul de păstrare, interdicțiile de reproducere și circulație.
(3) Încadrarea informațiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Informațiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.
(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.
(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare științifică fundamentală care nu are o legătură justificată cu securitatea națională.
(7) Autoritățile publice care elaborează ori lucrează cu informații secrete vor întocmi un ghid pe baza căruia se va realiza o clasificare corectă și uniformă a informațiilor secrete de stat, în strictă conformitate cu legea.
(8) Ghidul se aprobă personal și în scris de funcționarul superior autorizat să clasifice informațiile secrete de stat.
(9) Persoanele autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conținutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat mențiunile aflate pe documentul original.
(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autoritățile publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor respective.
Art. 25
(1) Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații.
(2) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii.
(3) Coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Administrația Națională a Rezervelor de Stat se realizează de structura specializată a Ministerului Apărării Naționale.
(4) Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul și Consiliul Suprem de Apărare a Țării stabilesc măsuri proprii privind protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Român de Informații asigură acestor instituții asistență de specialitate.
(5) Protecția informațiilor nedestinate publicității, transmise României de alte state sau de organizații internaționale, precum și accesul la informațiile acestora se realizează în condițiile stabilite prin tratatele internaționale sau înțelegerile la care România este parte.
Art. 26
(1) Pentru reprezentanțele României în străinătate coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informații Externe în condițiile prezentei legi.
(2) Coordonarea și controlul măsurilor referitoare la protecția informațiilor secrete de stat privind activitatea specifică a atașaților militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României și a reprezentanților militari pe lângă organismele internaționale se realizează de către structura specializată a Ministerului Apărării Naționale.
Art. 27
Autoritatea Națională de Securitate exercită atribuții de reglementare, autorizare și control privind protecția informațiilor clasificate NATO, în condițiile stabilite prin lege.
Art. 28
(1) Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
(2) Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepția celor prevăzute la art. 25 alin. (2) și (3), notifică Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat eliberarea autorizației de acces.
(3) Accesul la informațiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Națională de Securitate a autorizațiilor și certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către instituțiile abilitate.
(4) Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani; în această perioadă verificările pot fi reluate oricând.
(5) Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicția de acces la informații secrete de stat.
Art. 29
Conducătorii agenților economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum și persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au obligația să respecte prevederile legale privind protecția acestora.
Art. 30
Accesul cetățenilor străini, al cetățenilor români care au și cetățenia altui stat, precum și al persoanelor apatride la informațiile secrete de stat și în locurile în care se desfășoară activități și se expun obiecte sau se execută lucrări din această categorie este permis numai în situațiile și în condițiile stabilite prin tratatele internaționale la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL III: Informații secrete de serviciu

Art. 31
(1) Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagină și mențiunea "personal", când sunt destinate strict unor persoane anume determinate.
(3) Dispozițiile art. 28 se aplică în mod corespunzător în domeniul informațiilor secrete de serviciu.
(4) Neglijența în păstrarea informațiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate.
Art. 32
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligați să stabilească informațiile care constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a acestora, să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competențelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 33
Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.

CAPITOLUL IV: Atribuțiile Serviciului Român de Informații

Art. 34
În vederea coordonării activității și exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate din sfera sa de competență, Serviciul Român de Informații are următoarele atribuții principale:
a) elaborează, în colaborare cu autoritățile publice, standardele naționale pentru informațiile clasificate și obiectivele de implementare a acestora;
b) supraveghează acțiunile întreprinse de autoritățile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
c) acordă aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informații clasificate, întocmite de autoritățile și instituțiile publice, regiile autonome și societățile comerciale deținătoare de asemenea informații;
d) verifică modul în care sunt respectate și aplicate normele legale privind protecția informațiilor clasificate de către autoritățile și instituțiile publice;
e) realizează la fața locului verificări și revizuiri de programe care vizează protecția informațiilor clasificate;
f) conlucrează cu Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și cu Autoritatea Națională de Securitate în toate problemele privind aplicarea prezentei legi;
g) acordă sprijin pentru stabilirea obiectivelor și a locurilor care prezintă importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, a agenților economici și a persoanelor juridice de drept privat, și supune spre aprobare Guvernului evidența centralizată a acestora;
h) organizează și răspunde, potrivit dispozițiilor legale, de colectarea, transportul și distribuirea în țară a corespondenței cu caracter secret de stat și a corespondenței oficiale cu caracter secret de serviciu;
i) analizează și stabilește măsurile în legătură cu reclamațiile sau cu sugestiile legate de modul în care sunt aplicate programele de protecție a informațiilor clasificate;
j) constată nerespectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate și aplică sancțiunile contravenționale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracțiuni, sesizează organele de urmărire penală.
Art. 35
Serviciul Român de Informații este obligat să informeze Parlamentul și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual și ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorități, în legătură cu constatările și concluziile rezultate din activitatea desfășurată pentru protecția informațiilor clasificate din sfera sa de competență.

CAPITOLUL V: Obligații, răspunderi și sancțiuni


Art. 36
(1) Persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații clasificate sunt obligate să asigure protecția acestora, potrivit legii, și să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informații clasificate.
(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) se mențin și după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioadă a menținerii clasificării informației.
(3) Persoana care urmează să desfășoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce presupune accesul la informații clasificate va prezenta conducătorului unității un angajament scris de păstrare a secretului.
Art. 37
(1) Autoritățile publice, precum și celelalte persoane juridice care dețin sau cărora le-au fost încredințate informații secrete de stat sau informații secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin, precum și luării măsurilor necesare privitoare la protecția acestor informații.
(2) Răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine conducătorului autorității sau instituției publice ori altei persoane juridice deținătoare de informații, după caz.
Art. 38
(1) Informațiile secrete de stat se transmit, se transportă și se stochează în condițiile stabilite de lege.
(2) Este interzisă transmiterea informațiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fără a se folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autoritățile publice competente.
Art. 39
(1) Încălcarea normelor privind protecția informațiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.
(2) Persoanele încadrate în serviciile de informații și siguranță sau ale armatei, aflate în serviciul relațiilor externe, precum și cele special însărcinate cu protecția informațiilor secrete de stat, vinovate de deconspirări voluntare ori de acte de neglijență care au favorizat divulgarea ori scurgerea informațiilor secrete, își pierd irevocabil calitatea.
Art. 40
(1) Contravențiile la normele privind protecția informațiilor clasificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(2) Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice.

CAPITOLUL VI: Dispoziții finale

Art. 41
(1) În cadrul autorităților, instituțiilor publice și al agenților economici care dețin informații clasificate se organizează compartimente speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora, în condiții de siguranță.
(2) Compartimentele speciale prevăzute la alin. (1) se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice ori al agentului economic.
Art. 42
În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va stabili prin hotărâre:
a) clasificările informațiilor secrete de stat și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărei clase;
b) regulile generale privind evidența, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea și distrugerea informațiilor secrete de stat;
c) obiectivele, sectoarele și locurile care prezintă importanță deosebită pentru protecția informațiilor secrete de stat;
d) obligațiile și răspunderile autorităților și instituțiilor publice și ale agenților economici, ale altor persoane juridice, pentru protecția informațiilor secrete de stat;
e) normele privind accesul la informațiile clasificate, precum și procedura verificărilor de securitate;
f) condițiile de fotografiere, filmare, cartografiere și executare a unor lucrări de arte plastice în obiective sau locuri care prezintă importanță deosebită pentru protecția informațiilor secrete de stat;
g) regulile privitoare la accesul străinilor la informațiile secrete de stat;
h) alte norme necesare aplicării prezentei legi.
Art. 43
Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 44
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat în România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 157 din 17 decembrie 1971, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 19/1972 privind unele măsuri în legătură cu apărarea secretului de stat, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1972, precum și orice alte dispoziții contrare.
(2) Pe aceeași dată expresia "secrete de stat" din conținutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu sintagma "informații secrete de stat".
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 8 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 248 din data de 12 aprilie 2002

 
 
înapoi sus
pagina anterioară
 
   



 
©2013 - ORNISS - Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat
Modificarea neautorizată a acestui site se pedepsește conform legii.